Studiul „Managementul emoțiilor elevilor în contextul distanțării sociale” și-a propus să investigheze opiniile elevilor cu privire la stările emoționale resimțite în perioada distanțării sociale și modalitățile de gestionare ale acestora de către elevi. Din cadrul Școlii Gimnaziale „Aron Cotruș” au participat la studiu 137 de elevi din ciclul gimnazial.
O primă ipoteză verificată a fost aceea că „emoția cel mai des experimentată de către elevii de gimnaziu în contextul distanțării sociale este îngrijorarea/neliniștea”. Răspunsurile elevilor au infirmat ipoteza, îngrijorarea/neliniștea fiind a patra variantă ca procentaj al opțiunilor individuale privind emoțile resimțite în această perioadă. Emoțiile cel mai frecvent resimțite de elevii respondenți au fost: plictiseala, relaxarea și bucuria, urmatede îngrijorarea/neliniștea încrederea/speranța, acceptarea, frustrarea și furia.
Ar fi interesant de continuat studiul cu o comparație între emoțiile resimțite de către adulți în contextul distanțării sociale și emoțiile resimțite de către elevii de gimnaziu .
Cea de-a doua ipoteză a studiului, aceea că „libertatea individuală este cea mai afectată valoare personală în contextul distanțării sociale” se confirmă. Distribuția de frecvență arată că principala valoare personală afectată în cea mai mare măsură este libertatea, urmată de socializare, celelalte valori personale (sănătate, diversitate în acțiune, siguranță, iubire, credință, control, armonie, intimitate) fiind alese de un număr mic de elevi. Mai mult de jumătate dintre elevii de gimnaziu chestionați au specificat faptul că libertatea le-a fost valoarea cea mai afectată în contextul distanțării sociale.
În urma analizării datelor se confirmă faptul că „principalele activități desfășurate acasă de către elevii de gimnaziu în contextul distanțării sociale sunt cele care presupun utilizarea gadget-urilor (calculator, laptop, smartphone etc).” Fie că este vorba de învățare on-line, fie de activități distractiv-recreative și/sau de socializare desfășurate on-line, nu se poate să nu remarcăm numărul mare de elevi care și-au petrecut o bună parte din timp numai în fața gadget-urilor (calculator, laptop, smartphone etc). Datorită contextului, chiar și activitățile fizice au avut uneori o componentă online.
Ipoteza conform căreia „elevii de gimnaziu reușesc să-și identifice, exprime și gestioneze eficient emoțiile negative” se infirmă. În urma studiului reiese că mai mult de jumătate dintre elevii de gimnaziu chestionați nu reușesc sau nu sunt preocupați să-și exprime emoțiile și sentimentele. Aceștia au un nivel scăzut de dezvoltare a inteligenței emoționale și o lipsă de exercițiu în identificarea, exprimarea și gestionarea emoțiilor. Cei care, totuși, își împărtășesc emoțiile, preferă mai degrabă să relaționeze cu alte persoane decât să fie singuri (întocmind o listă de emoții, ținând un jurnal, colorând emoțiile etc). Ca modalitate de gestionare a emoțiilor, în contextul distanțării sociale, elevii au optat pentru modalități senzoriale de autoliniștire de tip auditiv (au preferat mai degrabă să asculte muzică, să vorbească cu alte persoane etc) și de tip kinestezic, tactil (îngrijit plante, animale, îmbrățișarea unor persoane dragi etc).
Pentru a-și distrage atenția de la situați actuală, mai mult de jumătate dintre elevii respondenți au optat pentru vizionarea filmelor, a videoclipurilor și a tutorialelor și pentru activități de socializare on-line.
De asemenea, cei mai mulți dintre eleviide gimnaziu investigațiau declarat că nu utlizează exerciții de respirație, meditație și relaxare (tehnica mindfulness) pentru a face față stărilor emoționale negative. Aceasta, fie pentru că nu sunt familiarizați cu acestea, fie pentru că nu au experiențiat acest tip de exerciții, fie pentru că nu le consideră eficiente în gestionarea emoțiilor.
Se confirmă ipoteza potrivit căreia „credința (încrederea în Dumnezeu) i-a ajutat în mare măsură pe elevii de gimnaziu să facă față emoțiilor negative”, doar un procent mic de elevi declarând faptul că încrederea în Divinitate nu i-a ajutat deloc în contextul actual.
Marea majoritate a elevilor au beneficiat în această perioadă de suport emoțional din partea familiei (mama fiind cea mai suportivă din cadrul acesteia), însă, totuși, este important de menționat faptul că există și elevi cărora niciun membru al familiei nu le-a acordat sprijin emoțional (cel puțin așa reiese la nivel declarativ).
Aproape jumătate dintre elevii de gimnaziu investigați au susținut că au învățat ceva despre sine/ceilalți/lume/viață în această perioadă. În contextul distanțării sociale, elevii de gimnaziu chestionați au învățat:
- să aprecieze mai mult ceea ce au: prietenii, timpul, familia, momentele şi lucrurile simple;
- să se aprecieze pe sine, să se valorizeze și să aibă mai multă grijă de ei şi de sănătatea lor;
- că lumea, viaţa sunt imprevizibile, iar oamenii sunt „răi”;
- că trebuie să trăieşti fiecare clipă, ca şi când ar fi ultima;
- să fie mai buni cu cei din jur;
- că își pot gestiona emoţiile;
- că sunt „puternici” şi pot trece peste orice;
- că socializarea față-în față este foarte importantă;
- că este important ca oamenii să fie uniţi în vremuri grele;
- să aibă mai multă răbdare şi să creadă în Dumnezeu;
- să fie mai responsabili.
Astfel, se confirmă ipoteza conform căreia elevii respondenți și-au însușit un set de deprinderi/principii (despre sine, ceilalți, lume și viață) în contextul distanțării sociale.
Ipoteza „elevii de gimnaziu manifestă îngrijorări prospective, legate de viitorul apropiat” se confirmă parțial, doar o treime susținând că au temeri legate de viitorul apropiat. Răspunsurile libere ale acestora permit gruparea în următoarele categorii: îngrijorări legate de școală/examene/viitor educațional, profesional, îngrijorări legate de familie/prieteni/interacțiuni sociale, îngrijorări generalizate.
Copiii/adolescenţii resimt, de multe ori, emoţii diferite faţă de ceea ce se aşteaptă adulţii ca ei să simtă, în general, aspect evidenţiat şi în cadrul studiului de faţă, raportat la acest context, al distanţării sociale fizice. Acest lucru îl putem asocia cu discuţiile/conflictele care uneori au loc între generaţii când, de multe ori, datorită faptului că părinţii au alte emoţii faţă de proprii copii, dar se aşteaptă ca ei să simtă ce simt ei, auzim din partea copiilor şi adolescenţilor expresia ,,Tu nu mă înţelegi”. Astfel, pentru a afla cu adevărat ce simt celelalte persoane, în general, şi proprii copii sau tinerii cu care lucrăm, în special, este de preferat să îi întrebăm acest lucru şi să îi încurajăm să se autodezvăluie, în loc să presupunem noi ce simt ei.
De asemenea, atragem atenţia asupra unui număr însemnat de copii, reprezentând 11% dintre respondenţii acestui studiu, care nu au beneficiat de suport în familie şi atunci ne întrebăm retoric, unde vor căuta aceştia sprijin atunci când vor avea nevoie de el?
O altă întrebare este următoarea: dacă atât pentru învăţare, cât şi pentru relaxare, elevii au utilizat gadgeturile, deşi au dezvoltate alte abilităţi în comparaţie cu generaţiile noastre, totuşi, unde se va ajunge dacă lucrurile vor continua în felul acesta în raport cu şcoala realizată în mediul online? Va putea duce la oboseală, insomnii, somatizări etc?
Această perioadă a distanţării sociale fizice a fost o perioadă diferită de tot ce am trăit până acum, atât pentru noi ca şi adulţi, cât şi pentru copii, iar pe parcursul acesteia am observat în cadrul studiului, din răspunsurile elevilor, că aceştia au învăţat lucruri utile. Astfel, ne întrebăm, tot retoric, oare, noi, ca adulţi, ce anume am învăţat din această perioadă şi din această experienţă?
Prof. consilier școlar Lorina Albulescu